Overworld - Until We're Dead (OFFICIAL MUSIC VIDEO)

I will show you also a sweet dream,next night!

Stone funeral statue

Stone funeral statue, originally uploaded by Sydonay.

Passing through another day

I would like that finally to transform this First weblog of mine in what should had to be from the beginning, a personal diary, a collection of my most private thoughts and feelings.

Well, what I could say about myself in this very moment? The second thing that could be said is that I really feel the need for writing down these lines.

In this evening and in my life as well I feel so alone, almost alone in my fights with the storms brought to me by my very own existence. Of course that there are still people which care to me, but none of them aren't here, in my country, and as long as I continue to linger here, I find myself helpless, in spite of being a Bachelor in Philosophy, in spite of my intellectual skills, in spite of everything.

But the worst thing is that I feel betrayed, I feel like all the people which could have an influence on my life from here preferred to remain silent and motionless, as they were frozen by the fear that something would happen to them or as they considered me as being guilty by something wrong and unforgivable.

Should be the case to think that I am guilty because of my own current condition?

I feel very bad because of all these. I didn't feel so strange in my entire life and I have all the reasons to believe that my own country has something against me. Are moments when I think to a release, but somehow I still lay here, in the world where I was brought to the light, for the sake of my own system of beliefs, hoping that something will be done.

But nothing, as I expected, happens in my behalf, and it seems that the whole country is against me, wanting me dead, wanting me to pay for those unknown sins.

But a thing is sure, I won't endure this situation for ever and sooner or later I will find a way out. Just that I am feeling completely thrown away by a society which wanted me alive somewhere in the past, when I was born.

Probably that my friends will not read this article, maybe because wasn't posted on my main weblog, maybe because I didn't find the best way to express my thoughts, but being honest, if I would done it in a different way, my message would had been really understood? And really was necessary to say something in some of the situations?

This is what I feel in this very moment, and I am not happy at all that the sadness identified with my mood, that the sadness begun to define myself. Is true that I like gothic culture and romantic poetries, but when the sadness engulfs all other possible states of your mind, then you can be sure that something deeply wrong took place with yourself.

I just want a life, but it seems that Romanians are the most cruel people which I ever met.

I don't know what should be appropriate to write further, then I choose to stop for the moment and I hope that I wouldn't do something stupid after I will end this article.

Bloody Mary by Lady Gaga

The wish

欲望が全てです
それともしない
欲望は愛ではない
まだ
希望は必須です
それが人生の本質である
しかし、それは何もない
それは信仰されていません
まだ
あいしてる
しかし、私はほしいと思う
わたしは、あなたを愛しています
しかし、私は願って
まさに
痛み
愛は痛みを伴う場合
のみ欲望だ
欲望は碑文です石の上で
何が私を傷つけること
しかし、私は喜び
愛は石でエッチングすることができます
と欲望
石によって殺さ

Filosofia kantiana

 Probabil ca singura modalitate de a intelege gandirea lui Kant este aceea de a incerca sa intram in contextul ideologic al perioadei istorice in care acesta a trait, una caracterizata de o emulatie deosebita, ganditorul din Koenigsberg nefacand decat sa preia si sa aprofundeze o serie dintre temele filosofice dominante in epoca sa, care a produs asa-numita filosofie romantica germana. Formatia lui intelectuala de profesor universitar avea sa ii fie de ajutor in dezvoltarea principalelor lui lucrari de filosofie de sistem. Mai exact, fiind profesor de logica si de metafizica la Universitatea din Koenigsberg- Kalininburgul de astazi- el a predat prima disciplina filosofica utilizand manualul de logica a lui Meyer, pe care avea sa-l adnoteze si sa-l completeze pana cand a dat nastere practic unei alte carti, proprii, aceasta fiind Critica ratiunii pure, opera cea mai cunoscuta a lui Kant.

Insa contributia stiintifica a lui Kant este una mult mai generoasa, el fiind autorul a numeroase lucrari, atat de metafizica si de logica teoretica, cat si de filosofie moral-politica si de estetica. Astfel, cea mai importanta carte a lui de filosofie morala este Critica ratiunii practice, opera care este insa strans legata prin problematica abordata de Intemeierea metafizicii moravurilor, tot asa cum Prolegomena s-a intentionat sa fie o explicitare a Criticii ratiunii pure, doar ca dificultatea expunerii kantiene a mentinut-o si pe aceasta din urma in acelasi registru de obscuritate pentru cititorul obisnuit. Pe linie estetica, Kant este autorul Criticii facultatii de judecare, opera care vine sa intregeasca intr-o trilogie livresca seria Criticilor semnate de catre filosoful german, aceasta avand meritul de a extinde numarul facultatilor de cunoastere prin statuarea asa-numitei facultati de judecare, care ar elabora echivalentele emotional-estetice al conceptelor intelectului, anume judecatile de gust, cat si prin inserarea unei pseudo-facultati hibride, imaginatia, a carei participare in generarea anumitor concepte estetice, precum acela al sublimului, este asumata ca fiind necesara.

Probabil ca filosofia lui Kant, ramasa posteritatii sub numele de idealism critic sau transcendental, a epatat in masura cea mai mare prin teoria sa a cunoasterii- sau prin gnoseologia lui- anume una care a facut anumite nuantari importante, renuntand la identificarea exclusiva a gandirii cu intelectul sau cu inteligenta, asa cum facusera ganditori precum Descartes sau Spinoza, ultimul atribuind chiar si divinitatii proprietatea gandirii, in timp ce primul clasificase ideile in functie de natura lor, insa le localizase pe toate in intelect, si, chiar daca accepta ca imaginatia si memoria ar fi facultati cognitive distincte, el nu crease o gnoseologie veritabila, neexplicand dimensiunea morala a omului sau pe cea speculativa a ideilor metafizice prin intermediul unor facultati diferite.

Kant insa, mergand pe linia antichitatii clasice eline, a teoretizat forme superioare si diferite ale cunoasterii, fiecare avand domenii de aplicatie specifice. Astfel, la Kant, actiunile valorizabile moral tin de domeniul ratiunii, facultate de cunoastere diferita formal si functional de intelect intrucat prima nu mai tine, stricto sensu, de adaptarea omului la natura, ci, in cele mai multe dintre situatii, ea rezulta sau este evidentiata de adaptarea omului in cadrul organismelor sociale, adica in forma antropizata a naturii care este societatea umana normata de legi etice de relationare reciproca. Echivalentele ideilor innascute de la Descartes sunt conceptele rationale sau Ideile transcendente kantiene, insa cunoasterea directa a acestora- asa cum conceptele (intelectului) sau notiunile sunt cunoscute pe baza experientei, iar conceptele morale sunt determinate concret prin intermediul ratiunii- nu este posibila, Kant considerandu-le ca fiind prototipuri transcendente, in spiritul gandirii lui Platon, ele avand doar rolul de a orienta gandirea umana, fara insa a fi si tangibile. Insa Ideile lui Kant apartin deja de o facultate de cunoastere diferita de intelect si de ratiune, ratiunea (pura) speculativa sau speculatiunea.

Miza teoretica a Criticii facultatii de judecare, pe de alta parte, este una nu mai putin importanta din punct de vedere gnoseologic. Aici este expusa facultatea de judecare, forma quasi-logica a cunoasterii care este operanta in domeniul artei si al teoriei artei, acolo unde valoarea suprema este frumosul, si nu adevarul sau binele, ca in celelalte situatii. Insa conceptul estetic doar preia forma conceptului logic al intelectului sau pe cea a conceptului normativ al ratiunii, judecata sau aprecierea estetica, numita si judecata de gust,  avand in toate cazurile o doza evidenta de subiectivitate pe un fundal pseudo-conceptual de obiectivitate, care tine insa mai degraba de common sense ori de structura emotionala specifica oamenilor. De exemplu, oamenii fiind fiinte inteligente evoluate din primate, valorile lor etice si estetice vor fi conditionate atat de natura lor gregara, cat si de nivelul de civilizatie atins de ei, dar si de insasi alcatuirea lor psiho-somatica, ei manifestand o repulsie innascuta fata de unele lucruri care poate ca ar fi indiferente, daca nu chiar agreeate de alte posibile specii inteligente.

In cadrul gnoseologiei kantiene se poate vorbi, ca in cazul majoritatii ganditorilor, de doua categorii majore de facultati ale cunoasterii, facultatile sensibile si cele logice. Formele cognitive innascute senzoriale sunt abordate, in cadrul Criticii ratiunii pure, pe cuprinsul capitolului Esteticii transcendentale, in timp ce omoloagele lor logice sunt tratate in paginile sectiunii Logicii transcendentale.

Prin ‘estetica transcendentala’, Kant intelege insa structurile implicate in cunoasterea umana care sunt innascute si care analizeaza obiectele cunoasterii exclusiv din punctul de vedere al proprietatilor lor brute, ca fiindu-ne doar date in spatiu si timp. Facultatile de cunoastere sensibile sunt de doua tipuri, a priori sau pure si a posteriori sau strict empirice. In prima sub-categorie figureaza asa-numitele intuitii sau forme pure ale sensibilitatii- ori forme pure ale aparentelor (fenomenelor)-, acestea fiind spatiul si timpul. Celei de-a doua sub-categorii apartin intuitiile sau perceptiile senzoriale, realizate prin cele cinci simturi conventionale ale omului. Prin analogie cu intuitiile pure ale sensibilitatii, acestea din urma pot sa mai fie numite intuitii empirice ale sensibilitatii.

Exista un apriorism sau un caracter independent si anterior oricarei experiente individuale posibile al formelor pure ale spatiului si timpului deoarece toate fenomenele experimentate de om au loc in anumite momente din timp si in anumite locuri din spatiu, datarea si localizarea obiectelor experientei senzoriale cotidiene fiind o trasatura comuna si inerenta tuturor perceptiilor senzoriale experimentate sau experimentabile.

Chiar daca experienta ni se prezinta si este realizata de catre noi sub forma unui tot coerent al elementelor a priori si al celor perceptive, este clar ca primele pot sa fie concepute, asemeni unor scheme logice, independent de celelalte, chiar daca (pre)existenta acestora ne este deconspirata doar pe parcursul experientei noastre obisnuite.

Empirismul strict al perceptiilor senzoriale, pe de alta parte, nu mai necesita niciun fel de clarificare suplimentara.

Facultatile de cunoastere logice sunt abordate in cele doua componente metodologice ale Logicii transcendentale. Astfel, in Analitica transcendentala, se discuta despre intelect si despre instrumentele sale specifice, conceptele sau notiunile.

Conceptele intelectului, asemeni intuitiilor sensibilitatii, pot sa fie, la randul lor, pure sau empirice, fapt care extinde elementele gnoseologice apriorice kantiene. Conceptele pure ale intelectului sunt denumite, in spirit aristotelician, categorii sau predicamente.

Totusi, trebuie mentionat faptul ca in Critica ratiunii pure nu asistam inca la o prezentare propriu-zisa a facultatii de judecare, desi o alta forma a cunoasterii, imaginatia, este deja teoretizata, fie si in afara canoanelor schematice kantiene care caracterizeaza toate celelalte facultati.

In cea de-a doua parte a acestui capitol, numita Dialectica transcendentala, este expusa facultatea de cunoastere a ratiunii, cu instrumentele ei caracteristice, conceptele rationale sau Ideile. Problema comportata de acestea consta in aceea ca Ideile nu pot sa constituie obiectele experientei nemijlocite, singura ipostaza in care ratiunea isi poate demonstra utilitatea concreta fiind sfera sociala a relatiilor inter-umane, in timp ce Ideile, in calitatea lor de superlative metafizice, sunt doar teoretizabile, nu insa si verificabile prin experienta. In scopul raportarii directe fata de Idei, Kant mentioneaza necesitatea existentei unei forme de cunoastere calitativ diferite, ratiunea (pura) speculativa sau speculatiunea.

Discursul metafizic sau speculativ insa nu mai reprezinta punctul forte al demersurilor lui Kant, a carui gandire logicista nu s-a pretat la abordarea extensiva a acestei problematici metafizice si teologice, unde aveau sa exceleze multi dintre ilustrii lui contemporani precum Hegel, Fichte sau Schelling, dar si predecesori de-ai sai ca Leibniz ori ca marii mistici ai spatiului germanic, Meister Eckhart, Jakob Boehme sau Nicolaus Cusanus.

Guns 'n' roses II- Sweet child of mine